Sari la conținut

deschiaburire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a deschiaburi.

Pronunție

  • AFI: /des.kja.bu'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
deschiaburire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ deschiaburire deschiaburiri
Articulat deschiaburirea deschiaburirile
Genitiv-Dativ deschiaburirii deschiaburirilor
Vocativ deschiaburire deschiaburirilor
  1. acțiunea de a deschiaburi și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe