deschiaburire
română
Etimologie
Din a deschiaburi.
Pronunție
- AFI: /des.kja.bu'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului deschiaburire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | deschiaburire | deschiaburiri |
| Articulat | deschiaburirea | deschiaburirile |
| Genitiv-Dativ | deschiaburirii | deschiaburirilor |
| Vocativ | deschiaburire | deschiaburirilor |
- acțiunea de a deschiaburi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online