despături

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din des- + a (îm)pături.

Pronunție

  • AFI: /des.pə.tu'ri/


Verb


Conjugarea verbului
despături
Infinitiv a despături
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
despăturesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să despăturească
Participiu despăturit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a desface ceva care fusese îndoit, strâns sau împăturit.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe