dezavua

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză désavouer.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
dezavua
Infinitiv a dezavua
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
dezavuez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dezavueze
Participiu dezavuat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (livr.) a dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva.
  2. (v.tranz.) a refuzarecunoască ceva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe