dezrăsuci
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /dez.rə.su'ʧi/
Verb
| Conjugarea verbului dezrăsuci | |
| Infinitiv | a dezrăsuci |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
dezrăsucesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să dezrăsucească |
| Participiu | dezrăsucit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a face ca un fir sau, (p.gener.), un obiect să nu mai fie răsucit; a desface.
- (v.tranz. și refl.) a (se) desface din depănătură.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online