diblă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din sârbocroată diplecimpoi”.

Pronunție

  • AFI: /'di.blə/


Substantiv


Declinarea substantivului
diblă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diblă dible
Articulat dibla diblele
Genitiv-Dativ diblei diblelor
Vocativ diblă diblelor
  1. (pop. sau peior.) vioară.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe