discordanță

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză discordance.

Pronunție

  • AFI: /dis.kor'dan.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
discordanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ discordanță discordanțe
Articulat discordanța discordanțele
Genitiv-Dativ discordanței discordanțelor
Vocativ discordanță discordanțelor
  1. nepotrivire flagrantă între două sau mai multe elemente, fenomene etc.; distonanță, dezacord.
  2. (geol.) poziția unor straturi discordante.


Traduceri

Referințe