dispariție

română

Etimologie

Din franceză disparition.

Pronunție

• AFI: /dis.pa'ri.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului dispariție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dispariție	dispariții
Articulat	dispariția	disparițiile
Genitiv-Dativ	dispariției	disparițiilor
Vocativ	dispariție	disparițiilor

1. faptul de a nu mai (putea) fi văzut sau găsit; făptui de a înceta să mai existe, să mai trăiască.

Locuțiuni

• (loc.vb.) A fi pe cale (sau în curs) de dispariție = a fi pe punctul de a dispărea.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• depistării
• disperații

Referințe

• DEX '98 via DEX online