dispersare
română
Etimologie
Din a (se) dispersa.
Pronunție
- AFI: /dis.per'sa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului dispersare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dispersare | dispersări |
| Articulat | dispersarea | dispersările |
| Genitiv-Dativ | dispersării | dispersărilor |
| Vocativ | dispersare | dispersărilor |
- acțiunea de a (se) dispersa și rezultatul ei; împrăștiere, răspândire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online