disputare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a disputa.

Pronunție

  • AFI: /dis.pu'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
disputare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ disputare disputări
Articulat disputarea disputările
Dativ-Genitiv disputării disputărilor
Vocativ disputare disputărilor
  1. faptul de a (se) disputa.


Traduceri

Anagrame

Referințe