distom

română

Etimologie

Din franceză distome.

Pronunție

• AFI: /dis'tom/

Substantiv

Declinarea substantivului distom
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	distom	distomi
Articulat	distomul	distomii
Genitiv-Dativ	distomului	distomilor
Vocativ	distomule	distomilor

1. (biol.) denumire veche a unui gen de viermi paraziți de tipul gălbezei; (p.restr.) gălbează.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online