doică

română

Etimologie

Din bulgară дойка (dojka).

Pronunție

• AFI: /ˈdoj.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului doică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	doică	doici
Articulat	doica	doicile
Genitiv-Dativ	doicăi	doicilor
Vocativ	doică	doicilor

1. femeie care alăptează (și îngrijește) copilul altei femei.
2. dădacă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• daico
• acido
• codai

Referințe

• DEX '98 via DEX online