doime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din doi + sufixul -ime.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
doime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ doime doimi
Articulat doimea doimile
Genitiv-Dativ doimii doimilor
Vocativ doime doimilor
  1. jumătate dintr-un întreg (împărțit în părți egale).
  2. (spec.) (muz.) jumătate dintr-o notă întreagă.


Traduceri

Anagrame

Referințe