duhori

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din duhoare.

Pronunție

  • AFI: /du.ho'ri/


Verb


Conjugarea verbului
duhori
Infinitiv a duhori
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
duhoresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să duhorească
Participiu duhorit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (rar) a duhni, a puți.


Traduceri

Referințe