dupăcinar

română

Etimologie

Din după + cină.

Pronunție

• AFI: /du.pə.ʧi'nar/

Substantiv

Declinarea substantivului dupăcinar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dupăcinar	'
Articulat	dupăcinarul	'
Genitiv-Dativ	dupăcinarului	'
Vocativ	'	'

1. (bis.) slujbă religioasă scurtă care se oficia la mănăstiri după vecernie.
2. (bis.) carte de rugăciuni pentru această slujbă.

Sinonime

• completoriu, pavecerniță

Traduceri

Traduceri

(dansk) (English) (français) (Deutsch)

(Nederlands) (polski) (español) (svenska)