durifica

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din dur.

Pronunție

  • AFI: /du.ri.fi'ka/


Verb


Conjugarea verbului
(se) durifica
Infinitiv a (se) durifica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) durific
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) durifice
Participiu durificat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) face (mai) dur, mai tare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe