Sari la conținut

earwig

De la Wikționar, dicționarul liber

(English)

Etimologie

Din engleza medie erwig < engleza veche ēarwicga. Origine indo-europeană.

Pronunție

  • AFI: /ɪərˌwɪg/


Substantiv

earwig, pl. earwigs

  1. urechelniță


Verb


Conjugarea verbului
to earwig
Infinitiv to earwig
Prezent simplu
pers. 3 sg.
earwigs
Trecut simplu earwigged
Participiu trecut earwigged
Participiu prezent earwigging
  1. a influența cu prejudiciu prin insinuare

Referințe