elev particular

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din elev + particular.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Cuvânt compus

elev particular

  1. (și substantivat, m.) elev care se pregătește fără a frecventa cursurile unei școli, prezentându-se numai la anumite date pentru a susține examene.


Traduceri

Referințe