emanație

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din franceză émanation < latină emanatio, emanationis.

Pronunție

  • AFI: /e.ma'na.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
emanație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ emanație emanații
Articulat emanația emanațiile
Dativ-Genitiv emanației emanațiilor
Vocativ emanație emanațiilor
  1. emitere, degajare (de gaze, de vapori, de mirosuri etc.); (concr.), ceea ce se degajează, ceea ce se emană.
  2. gaz radioactiv obținut prin dezintegrarea radiului, toriului sau actiniului.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe