embatic
română
Etimologie
Din neogreacă εμβατικιον (embatíkion).
Pronunție
- AFI: /em'ba.tik/
Substantiv
| Declinarea substantivului embatic | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | embatic | embaticuri |
| Articulat | embaticul | embaticurile |
| Genitiv-Dativ | embaticului | embaticurilor |
| Vocativ | embaticule | embaticurilor |
- formă de arendare a unei proprietăți pe termen foarte lung, în intervalul căruia arendașul beneficia de toate drepturile de proprietate.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online