exonera

română

Etimologie

Din franceză exonérer < latină exonerare.

Pronunție

• AFI: /eg.zo.ne'ra/

Verb

Conjugarea verbului exonera
Infinitiv	a exonera
Indicativ prezent pers. 1 sg.	exonerez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să exonereze
Participiu	exonerat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (rar) a scuti pe cineva, total sau parțial, de o datorie, de o obligație, de o sarcină.

Cuvinte derivate

• exonerare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online