făli

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) hvaliti.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
făli
Infinitiv a făli
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
fălesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să fălească
Participiu fălit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) a se arăta mândru de cineva sau de ceva; a se mândri, a se lăuda, a se fuduli cu...
  2. (v.refl.) (peior.) a se arăta plin de sine, îngâmfat; a se îngâmfa, a se făloși.
  3. (v.tranz.) (înv.) a preamări, a slăvi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe