falită

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din falit.

Pronunție

  • AFI: /fa'li.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
falită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ falită falite
Articulat falita falitele
Genitiv-Dativ falitei falitelor
Vocativ falito falitelor
  1. persoană care se află în stare de faliment; persoană insolvabil.
  2. ( fig.) persoană care a suferit un eșec total, care s-a compromis din punct de vedere politic sau moral.


Traduceri

Anagrame

Referințe