fecunda

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză féconder < latină fecundare.

Pronunție

  • AFI: /fe.kun'da/


Verb


Conjugarea verbului
fecunda
Infinitiv a fecunda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
fecundez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să fecundeze
Participiu fecundat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a provoca o fecundație, a faceprocreeze.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe