fecundație
română
Etimologie
Din franceză fécondation (după fecunda).
Pronunție
- AFI: /fe.kun'da.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului fecundație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fecundație | fecundații |
| Articulat | fecundația | fecundațiile |
| Genitiv-Dativ | fecundației | fecundațiilor |
| Vocativ | fecundație | fecundațiilor |
- (biol.) fenomen de unire a două celule sexuale de sex diferit, din care rezultă o singură celulă-ou, ce asigură un nou reprezentant al speciei; fecundare, fecundat.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online