feign

De la Wikționar, dicționarul liber

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie fei(g)nen ← franceza veche feindre < latină fingere ("a forma").

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to feign
Infinitiv to feign
Prezent simplu
pers. 3 sg.
feigns
Trecut simplu feigned
Participiu trecut feigned
Participiu prezent feigning
  1. a simula, a pretinde
    To feign an ability.
  2. a născoci, a inventa
  3. a imita
    To feign somenone's voice.

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe