fenotip
română
Etimologie
Din franceză phénotype.
Pronunție
- AFI: /fe.no'tip/
Substantiv
| Declinarea substantivului fenotip | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fenotip | invariabil |
| Articulat | fenotipul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | fenotipului | invariabil |
| Vocativ | fenotipule | invariabil |
- (biol.) ansamblu de însușiri și caractere care se manifestă în mod vizibil la un individ și care este determinat de baza ereditară și de condițiile de mediu.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online