fermecător

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a fermeca + suf. -ător.

Pronunție

AFI: /fer.me.kə'tor/

Adjectiv


Declinarea adjectivului
fermecător
Singular Plural
Masculin fermecător fermecători
Feminin fermecătoare fermecătoare
Neutru fermecător fermecătoare
  1. care place, farmecă, încântă.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri



Substantiv


Declinarea substantivului
fermecător/fermecătoare
m./f Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fermecător/fermecătoare fermecători/fermecătoare
Articulat fermecătorul/fermecătoarea fermecătorii/fermecătoarele
Genitiv-Dativ fermecătorului/fermecătoarei fermecătorilor/fermecătoarelor
Vocativ ' '
  1. (În basme și în superstiții; adesea substantivat) care face farmece, care vrăjește.

Sinonime


Traduceri

Referințe