filioque

română

Etimologie

Din latină filioque.

Pronunție

• AFI: /fi.liˈo.kve/

Substantiv

Declinarea substantivului filioque
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	filioque	invariabil
Articulat	filioquele	invariabil
Genitiv-Dativ	filioquelui	invariabil
Vocativ	filioque	invariabil

1. dogmă creștină (catolică) potrivit căreia „Sfântul Duh” purcede atât de la Dumnezeu-Tatăl, cât și de la Dumnezeu-Fiul.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online