flămânzică

Flămânzică

română

Etimologie

Din flămând + sufixul -ică.

Pronunție

• AFI: /flə.mɨn'zi.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului flămânzică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	flămânzică	flămânzele
Articulat	flămânzica	flămânzelele
Genitiv-Dativ	flămânzelei	flămânzelelor
Vocativ	flămânzică	flămânzelelor

1. (bot.) (Draba nemorosa) plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina și frunzele păroase și cu florile galbene.

Cuvinte apropiate

• flămând
• flămânjos
• flămânjune
• flămânzare
• flămânzenie
• flămânzi
• flămânzilă
• flămânzire
• flămânzit

Traduceri

plantă; floare

azeră: yastıqotu (azərbaycanca) bielorusă: вяснянка (беларуская) (vjasnjanka) f. cehă: chudina (čeština) f. croată: draba (hrvatski) engleză: whitlow-grass (English) estoniană: kevadik (eesti) finlandeză: kynsimö (suomi) franceză: drave (français) f. georgiană: ქუდუნა (ქართული) (kuduna)

germană: Felsenblümchen (Deutsch) n.pl. lituaniană: anksta (lietuvių) maghiară: daravirág (magyar) neerlandeză: hongerbloempje (Nederlands) poloneză: głodek (polski) m. rusă: крупка (русский) (krúpka) f. sorabă de sus: skalinka (hornjoserbsce) f. spaniolă: hierba del mayor dolor (español) f. suedeză: nagelört (svenska) c.

Referințe

• DEX '98 via DEX online