fleață
Etimologie
Din fleț.
Pronunție
- AFI: /ˈfle̯a.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului fleață | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fleață | flețe |
| Articulat | fleața | flețele |
| Genitiv-Dativ | fleței | flețelor |
| Vocativ | fleațo | flețelor |
- (fam.) persoană naivă, bleagă, nedescurcăreață.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online