foileta

română

Etimologie

Din franceză feuilleter (după foaie).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului foileta
Infinitiv	a foileta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	foiletez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să foileteze
Participiu	foiletat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (livr.) a răsfoi, a frunzări.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• foliate

Referințe

• DEX '98 via DEX online