fonometru

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză phonomètre.

Pronunție

  • AFI: /fo.no'me.tru/


Substantiv


Declinarea substantivului
fonometru
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fonometru fonometre
Articulat fonometrul fonometrele
Genitiv-Dativ fonometrului fonometrelor
Vocativ fonometrule fonometrelor
  1. instrument folosit pentru măsurarea intensității sunetelor.


Traduceri

Referințe