frâncușă

română

Etimologie

Din frânc + sufixul -ușă.

Pronunție

• AFI: /frɨn'ku.ʃə/

Substantiv

Declinarea substantivului frâncușă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	frâncușă	frâncușe
Articulat	frâncușa	frâncușele
Genitiv-Dativ	frâncușei	frâncușelor
Vocativ	frâncușă	frâncușelor

1. varietate de struguri cu boabe mici, neuniforme și rare, folosită pentru vinuri de masă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online