frământător

română

Etimologie

Din a frământa + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /frə.mɨn.tə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului frământător
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	frământător	frământătoare
Articulat	frământătorul	frământătoarele
Genitiv-Dativ	frământătorului	frământătoarelor
Vocativ	frământătorule	frământătoarelor

1. mașină pentru frământat aluatul.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online