fugareț

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a fugi + sufixul -areț.

Pronunție

  • AFI: /fu.ga'reʦ/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
fugareț
Singular Plural
Masculin fugareț fugareți
Feminin fugariță fugarițe
Neutru fugareț fugarițe
  1. (reg.) care fuge repede, ușor.


Traduceri

Referințe