funicul

română

Etimologie

Din franceză funicule < latină funiculus.

Pronunție

• AFI: /fu'ni.kul/

Substantiv

Declinarea substantivului funicul
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	funicul	funiculi
Articulat	funiculul	funiculii
Genitiv-Dativ	funiculului	funiculilor
Vocativ	funiculule	funiculilor

1. (biol.) fir care fixează ovulul de placentă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online