furișa

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din furiș.

Pronunție

  • AFI: /fu.ri'ʃa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) furișa
Infinitiv a (se) furișa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) furișez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) furișeze
Participiu furișat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a (se) strecura pe nesimțite, pe furiș, a pătrunde sau a facepătrundă ori a (se) introduce undeva pe neobservate, pe ascuns, tiptil.
  2. (v.refl.) a se ascunde, a se feri de cineva.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

  • (loc.adv.) Pe furișate = pe furiș.


Traduceri

Anagrame

Referințe