furișare
Etimologie
Din a (se) furișa.
Pronunție
- AFI: /fu.ri'ʃa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului furișare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | furișare | furișări |
| Articulat | furișarea | furișările |
| Genitiv-Dativ | furișării | furișărilor |
| Vocativ | furișare | furișărilor |
- acțiunea de a (se) furișa și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online