furier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză fourrier.

Pronunție

  • AFI: /fu.ri'er/


Substantiv


Declinarea substantivului
furier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ furier furieri
Articulat furierul furierii
Genitiv-Dativ furierului furierilor
Vocativ furierule furierilor
  1. ostaș care îndeplinește lucrări de birou într-o unitate sau într-o subunitate militară.


Traduceri

Referințe