fuziona

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză fusionner.

Pronunție

  • AFI: /fu.zi.o'na/


Verb


Conjugarea verbului
fuziona
Infinitiv a fuziona
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
fuzionez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să fuzioneze
Participiu fuzionat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a realiza o fuziune; a se contopi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe