gâgâit

română

Etimologie

Din a gâgâi.

Pronunție

• AFI: /gɨ.gɨˈit/

Substantiv

Declinarea substantivului gâgâit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	gâgâit	gâgâituri
Articulat	gâgâitul	gâgâiturile
Genitiv-Dativ	gâgâitului	gâgâiturilor
Vocativ	gâgâitule	gâgâiturilor

1. faptul de a gâgâi; strigăt caracteristic scos de gâște (și de rațe); gâgâitură, gâgâire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online