ghemui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ghem + sufixul -ui.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
ghemui
Infinitiv a ghemui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ghemuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ghemuiască
Participiu ghemuit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) a se face, a se strânge ca un ghem, a se înghemui.
  2. (v.refl. tranz.) a (se) strânge în număr mare pe un spațiu redus; a (se) înghesui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe