ghidon

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză guidon.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
ghidon
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ghidon ghidoane
Articulat ghidonul ghidoanele
Genitiv-Dativ ghidonului ghidoanelor
Vocativ ghidonule ghidoanelor
  1. bară de oțel curbată la capete, fixată transversal pe furca roții directoare a unei biciclete, a unei motociclete, a unui scuter, acționată de mâinile conducătorului și servind la menținerea sau la schimbarea direcției vehiculului respectiv.


Traduceri

Referințe