ghiftuire

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a (se) ghiftui.

Pronunție

  • AFI: /gif.tu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ghiftuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ghiftuire ghiftuiri
Articulat ghiftuirea ghiftuirile
Genitiv-Dativ ghiftuirii ghiftuirilor
Vocativ ghiftuire ghiftuirilor
  1. (fam. și peior.) acțiunea de a (se) ghiftui și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe