gintă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din latină gens, gentis.

Pronunție

  • AFI: /'ʤin.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
gintă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gintă ginți
Articulat ginta gințile
Genitiv-Dativ ginții ginților
Vocativ gintă ginților
  1. grup de oameni care provin dintr-un strămoș comun, formând unitatea de producție fundamentală a comunei primitive; formă de organizare socială proprie unui asemenea grup de oameni.
  2. (livr.) neam; origine.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe