gleznă
română
Etimologie
Din slavă (veche) glezinŭ, glezna.
Pronunție
- AFI: /'glez.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului gleznă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | gleznă | glezne |
| Articulat | glezna | gleznele |
| Genitiv-Dativ | gleznei | gleznelor |
| Vocativ | gleznă | gleznelor |
- parte a membrului inferior care cuprinde porțiunea articulației tibiei cu tarsul.
- proeminență osoasă formată în această regiune.
- parte mai subțire a gambei, situată deasupra articulației tibiei cu tarsul.
- parte a piciorului unor animale cuprinsă între fluier și chișiță.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online