gonogeneză
Etimologie
Din franceză gonogenèse. Confer greacă γόνος (gonos, „sămânță”) + γένεσης (genesis, „naștere”).
Pronunție
- AFI: /go.no.ʤe'ne.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului gonogeneză | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | gonogeneză | gonogeneze |
| Articulat | gonogeneza | gonogenezele |
| Genitiv-Dativ | gonogenezei | gonogenezelor |
| Vocativ | gonogenezo | gonogenezelor |
Traduceri
ansamblu de procese
Referințe
- MDN, DN '86 via DEX online