grumaz

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din albaneză gurmaz, gërmaz.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
grumaz
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grumaz grumaji
Articulat grumazul grumajii
Genitiv-Dativ grumazului grumajilor
Vocativ grumazule grumajilor
  1. (pop.) gât; (p.restr.) cerbice, ceafă.
  2. (rar) gâtlej.
  3. (rar) partea mai îngustă a unor obiecte, asemănătoare cu gâtul.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A-și pleca grumazul (în fața cuiva) = a se umili; a se lăsa robit
  • A-și îndoi grumazul = a renunța la luptă, a se socoti învins
  • A pune piciorul pe grumazul cuiva = a robi, a subjuga pe cineva


Traduceri

Referințe