hârtiuță

română

Etimologie

Din hârtie + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /hɨr.ti'u.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului hârtiuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hârtiuță	hârtiuțe
Articulat	hârtiuța	hârtiuțele
Genitiv-Dativ	hârtiuței	hârtiuțelor
Vocativ	hârtiuță	hârtiuțelor

1. diminutiv al lui hârtie; hârtioară.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• hartuita

Referințe

• DEX '98 via DEX online