hârbuț

română

Etimologie

Din hârb + sufixul -uț.

Pronunție

• AFI: /hɨr'buʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului hârbuț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hârbuț	hârbuțe
Articulat	hârbuțul	hârbuțele
Genitiv-Dativ	hârbuțului	hârbuțelor
Vocativ	hârbuțule	hârbuțelor

1. (rar) diminutiv al lui hârb.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online